Dictionarul istoric vine sa intampine nevoia de informatie actualizata, datorata dinamicii lumii contemporane si a noilor abordari ale istoriei.
Au fost adaugate peste 200 de intrari si au fost refacute numeroase articole, multe modificate in functie de noile teorii, cel mai elocvent exemplu fiind Perioada Amarna.
Cu aceste completari, Dictionarul tinde sa acopere toate marile evenimente ale istoriei civilizatiei umane, expuse bineinteles in limita spatiului fizic al dictionarului.
Rezultat al unui amplu proces de documentare şi selectare, „Dicţionarul explicativ şcolar Carminis“ se evidenţiază în categoria dicţionarelor de acelaşi gen prin selecţia inventarului de termeni (10 000 de articole), urmărind necesităţile de consolidare şi de modernizare a vocabularului.
Astfel, dicţionarul depăşeşte sfera lexicului comun în favoarea termenilor moderni din diferite domenii ale culturii şi artei, ştiinţei şi tehnicii, conţinând şi cuvinte frecvent utilizate de vorbitori, dar care lipsesc din Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia 1998. De asemenea, sunt înregistrate sensuri noi, inexistente în DEX, şi sunt redefinite unele cuvinte pentru care DEX‑ul oferă doar sinonime sau definiţii minimale.
O altă dovadă a modernităţii fondului de cuvinte reunit în dicţionar este înregistrarea cuvintelor de origine străină, neadaptate sau parţial adaptate la limba română, la care se adaugă o serie de cuvinte auzite frecvent în limbajul tinerilor.
Bogăţia de informaţii oferită publicului cititor este completată de indicarea pronunţiei la cuvintele neadaptate sau parţial adaptate şi de completarea etimologiei apropiate cu etimologia îndepărtată, întreprindere temerară şi lăudabilă menită să vină în întâmpinarea celor pasionaţi de istoria mai apropiată sau mai îndepărtată a cuvintelor.
Nicoleta Petuhov, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“, Bucureşti
Acest „Îndrumător ortografic, ortoepic şi morfologic“ este o lucrare selectivă şi practică. Pornind de la noul Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM2), apărut sub egida Academiei Române în 2005, s-a realizat o selecţie a unitătilor lexicale, incluzând formele care implică modificari sau dificultăţi în flexiune, pe cele intrate recent în limbă, şi în mai mică măsură termenii regionali, populari sau arhaici întâlniţi în operele literare.
Lucrarea „Limba română. 500 erori de exprimare explicate“ urmăreşte să prezinte varietatea erorilor de exprimare, un proces lingvistic negativ şi cu tendinţe prolifice.
Întrucât toate posibilele şi nedoritele greşeli de exprimare sunt în legatură cu principalele secţiuni ale limbii, cartea este structurată funcţional: fonetică, lexic, gramatică.
Un dicţionar de aproximativ 12 000 de unităţi completează în mod fericit lucrarea.
Lucrarea pune la îndemâna candidaţilor la concursuri de orice nivel, prin răspunsurile explicite date celor cinci sute de întrebări, întreaga documentaţie teoretică privind vocabularul, fonetica, gramatica, semnele ortografice şi de punctuaţie.
Acest dicţionar cuprinde peste patru mii de exemplificări de pleonasme şi are ca obiectiv încadrarea lor în contexte, create ad-hoc, pentru a reliefa fenomenul lingvistic de referinţă.
Lucrarea de faţă, „Dictionnaire de synonymes“, încearcă să descrie fenomenul complex care este viaţa unei limbi şi se adresează tuturor celor care doresc să-şi însuşească lexicul limbii franceze în ce are el specific. Dicţionarul are un caracter selectiv, compensat prin faptul că unităţile au fost alese în funcţie de gradul în care ilustrează fenomenul sinonimiei, cât mai diversificat. Sunt prezentate explicit raporturile sinonimice prin exemple ilustrative şi construcţii semnificative, în fraze uzuale, insistând asupra caracterului parţial al sinonimiei. De asemenea, în unele cazuri s-a impus necesitatea de a nota registrele de limbă.