Destinul acestui enigmatic si elegant cineast este legat de povestea de dragoste cu frumoasa si surprinzatoarea Silvia Kerim, cu care a reconstruit celebra „Parfumerie“ si alaturi de care a cunoscut cea mai rodnica si mai profunda perioada de creatie.
Pentru Mircea Veroiu, Silvia Kerim a ramas femeia vietii lui, iar scriitoarea alatura propria confesiune marturiilor unor ilustri prieteni si colegi ai regizorului, spre a dezvalui cititorului sufletul si personalitatea acestui barbat pe care l-a iubit.
Editorul
Dumitru Stoian
O biografie fabuloasã
Douã refugii din Basarabia în anii ’40, peste 30 de ani sub dictatura comunistã, 30 de ani în libertate, dar fãrã a prinde rãdãcini în Vest, iatã un destin care a înfruntat istoria. Urmãrit de Securitate prin toatã Europa, spre a fi adus „viu sau mort“ pentru un „show-proces“ în România, condamnat în lipsã în 1980, muncind apoi peste 20 de ani ca inginer energetician în lumea a treia, acesta este pe scurt „rafting-ul“ prin viaþã al autorului aproape octogenar.
Cartea pe care o aveþi în faþã, o carte despre supravieþuire ºi despre dragostea de viaþã, este primul capãt al unei lupte cu sine a autorului ei, martor al istoriei ºi participant la ea. Existã în structura intimã a lui Dumitru Stoian o înclinaþie specialã, dar atât de sensibilã, pentru naraþiune, pentru ethos, pentru poveste. O genã autentic moldoveneascã ºi rãsãriteanã. Existã un filon nesfârºit de bogãþii simþitoare, o tentã liricã, semne ale unui suflet solidar cu toþi oamenii pe care i-a cunoscut, de-a lungul unei vieþi luptãtoare ºi atât de bogate.
Ion Murgeanu, scriitor ºi om de culturã
In acest album de colectie sunt reunite, sub pana scriitoarei Silvia Kerim, cu un incontestabil talent, portretele si interviurile cu 42 de personalitati din domeniul artei si culturii romanesti, legate discret printr-un fir epic – vocea autoarei care a stiut sa fie prietenul si confidentul ce i-a convins pe cei intervievati sa – si deschida sufletele si sa impartaseasca, spre aducere aminte, detalii inedite din viata lor personala si profesionala.
Premiul „Cea mai ravnita carte“, Gaudeamus - Sibiu, 2007
O carte scrisa cu talent, cu umor, cu o abia-simtita auto-ironie. O carte care ne soseste la timp in biblioteca. La timp, adica intr-o lume plina de violenta, de vulgaritate, de agresivitate, de egoism feroce. O lume in care buna-cuviinta este ironizata si socotita a fi „ceva demodat“, in care respectul pentru Frumos pare sa fi fost inghitit de mlastina prostului gust.
Liliana Rus isi extrage partitura lirica dintr-o memorie picturala, oprita, ca ornicele vechi, la ora si la minutul unei mari, incredibile si fantastice intamplari. Intamplarea Lilianei Rus sta agatata cumva, inca mai sta agatata, de anii ’70 ai secolului trecut, acolo, in atmosfera aceea, palpita ca si cum toate s-ar petrece in continuu, ca si cum anii ’70 ar mai avea ceva de spus, de oferit, de rumegat in pantecul lor, generos chiar si cu romanii.
Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor, 2007
Acest roman a fost, candva, o povestire. Autorul ei, al povestirii, era un copil care purta numele meu. Si care, pe atunci, pastea oile si vitele alaturi de un taran varstnic si puternic, simplu si intelept, vajnic si bland. Taranul acela analfabet l-a invatat, din marea carte a vietii, cat nu vor reusi sa-l invete toate scolile pe care, prin puterea Destinului, baiatul avea sa le urmeze.
Un parcurs sensibil, plin de speranta si lumina, prin New York, cu ale sale Central Park sau Muzeul Metropolitan, in mediul citadin din Stamford sau Carolina de Nord, dar si in inima naturii, fie ea americana sau de acasa.
Autoarea recladeste imaginea relatiilor pe care fiecare dintre noi le are cu lumea inconjuratoare, dar si cu intreg cosmosul, insistand asupra singuratatii care ii invadeaza devenirea intru fiinta. Staruie peste tot sentimentul general uman al dorului dupa locurile unde si-a petrecut copilaria, dar si dupa fiintele care i-au urmarit evolutia, fata de cei care ne-au parasit, fata de natura si de tot ce ne inconjoara de-a lungul anotimpurilor devenirii.
In cel de-al optulea volum, bilingv, in continuarea prestatiei din volumele anterioare, poeta Vavila Popovici evoca freamatul lumii, situat intre real si oniric, respectiv intre spaima si vis, cu totii fiind sortiti a ne derula propria devenire ireversibila sub semnul iesirii din timp.
Forma de exteriorizare este cu precadere reflexiv-meditativa, in contexte lirice narativ-evocative, dupa paradigma rimbaldiana si ecouri din Rilke, dar si din psalmii lui David...
...orice creatie a unui poet adevarat se naste din necesitatea interioara de a scrie atata timp cat este inca in viata, cat n-a trecut planul vesnicei neintoarceri, respectiv atata timp cat inca „miracolul creatiei”, ii salasuieşte in suflet...
...Poezia Vavilei Popovici se transfigureaza adesea in rugaciune sau in vis, cu ajutorul unor imagini clare, aureolate de o sensibilitate duios-nostalgica...
Lucrarea reprezinta o selectie a celor mai incitante articole aparute in perioada 2001-2004 in saptamanalul „Argesul Ortodox“, in care sunt dezbatute subiecte precum Misterul dinozaurilor, Teologie si fizica cuantica, ADN-ul si megacipul s.a. Cartea incearca sa aduca o explicatie a unor fenomene, atat din punct de vedere teologic, cat si din punct de vedere stiintific.